Proverbe arabe despre viață suflet și oameni


1. Cel care nu stie si nu stie ca nu stie este un prost. Ocoleste-l. Cel care nu stie si stie ca nu stie este un copil. Invata-l. Cel care stie si nu stie ca stie doarme. Trezeste-l. Cel care stie si stie ca stie este un om intelept. Urmeaza-l.
2. Cine nu are o mama trebuie sa-si pastreze secretele numai in inima sa.
3. Maine e aproape daca ai rabdare.
4. Sunt cei care ne iubesc chiar daca ii taiem in bucatele si cei care ne urasc chiar daca ii hranim cu miere pura.
5. Odata ce ti-ai gasit ritmul, il vei sti pe Dumnezeul tau.
6. Un om nesabuit poate fi cunoscut dupa 6 lucruri: manie fara cauza, discurs fara folos, schimbare fara progres, cercetare fara tel, isi pune increderea intr-un strain si isi ia dusmanii drept prieteni”
7. Crede ceea ce vezi si lasa deoparte ceea ce auzi.
8. Daca barbatul ar fi un rau, atunci femeia ar fi podul.
9. Daca as avea doua bucati de paine, as vinde una si mi-as cumpara zambile caci ele imi hranesc sufletul.
10.Daca regele spune ca este noapte in mijlocul zilei, uita-te sus la stele.
11. Poti uita cu cine ai ras, insa nu vei uita niciodata cu cine ai plans.
12. Usturoiul s-a plans cepei: “Mirosi urat!”
13. .4 lucruri nu mai pot fi luate inapoi: cuvantul vorbit, sageata aruncata, viata trecuta si oportunitatea ratata.
14. Intelepciunea este alcatuita din 10 parti: 9 parti tacere si o parte cateva cuvinte.
15. Ai incredere in Dumnezeu, insa leaga-ti camila.
16. Este mai bine sa ai o mie de dusmani in afara cortului decat unul in interiorul cortului.
17. Arunca o persoana descurcareata intr-un rau si probabil va iesi din el cu un peste in mana.
18. Obisnuinta este al saselea simt care le domina pe celelalte cinci.
19. Scrie in nisip lucrurile rele pe care le-ai patit, insa scrie pe o bucata de marmura lucrurile bune care ti se intampla.
20. O greseala cunoscuta este mai buna decat un adevarat necunoscut.
21. Ochiul nu vede niciun defect daca inima iubeste o alta inima.
22. In graba este regret, insa in rabdare si atentie se afla pacea si siguranta.
23. Nu promite lucruri pe care nu o sa le faci caci unele inimi isi construiesc vietile pe baza promisiunilor tale.
24. Daca cineva spune: “Este o ceremonie de nunta in nori”, atunci femeile vor veni in curand cu scarile lor.
25. Daca eu sunt un print si tu esti un print, atunci cine va conduce magarii?
26. Raiul pe pamant poate fi gasit calarind, citind carti si intre sanii unei femei.
27. Cel care merge printr-un camp de cepe va mirosi ca o ceapa.
28. Cel care vrea sa isi vanda onoarea va gasi intotdeauna un cumparator.
29. Cel care prezice viitorul minte chiar daca spune adevarul.
30. Bogatia vine ca o turturica si fuge ca o gazela.
31. Cel care minte pentru tine va minti si in ceea ce te priveste.
32. Cum poate o persoana care mananca curmale sa interzica mancatul curmalelor?
33. Nu taia copacul care iti ofera umbra.
34. Conversatia este precum a face dragoste: barbatul este intrebarea, femeia este raspunsul si uniunea dintre ei va da roade.
35. Toata omenirea se imparte in 3 clase: cei care nu se pot misca, cei care se pot misca si cei care se misca.
36. Un catar poate ajunge la Mecca, insa nu se va intoarce niciodata ca un pelerin.
37. O carte este o gradina pe care o porti in buzunar.
38. Un cameleon nu va parasi un copac pana nu este sigur de un altul.
39. Totul este mic la inceput si apoi creste; mai putin necazul, care este mare la inceput si tot continua sa creasca.
40. Daca nu stii incotro mergi, uita-te inapoi de unde ai venit.
41. Prietenul tau iti va absorbi greselile, dusmanul tau le va prezenta pe un platou.
42. Limba ta este precum cal – ai grija de ea, are grija de tine; daca o tratezi rau, te va trata rau.
43. Fara compania cuiva, chiar si paradisul ar fi plictisitor.
44. Cuvintele din inima ajung la inima, cuvintele de pe buze ajung la ureche.
45. Cine e indragostit de perle se scufunda in mare.
46. Daca iti iubesti mama, atunci nu o supara pe a mea.
47. Sunt o mie de feluri de a pierde o zi, insa niciunul de a o intoarce inapoi.
48. Intalniti-va ca fratii, insa munciti impreuna ca strainii.
49. Timpul nu se schimba, timpul dezvaluie.
50. Ceea ce inveti in tinerete este sculptat in piatra.

Imagine

Nu mai aştepta ca lumea să se schimbe


82092520_VLTYPPC3
În timpuri de mult uitate, trăia un rege care conducea o ţară prosperă.

Într-una din zile, acesta s-a dus să viziteze unul dintre cele mai îndepărtate colţuri ale regatului său. Când s-a întors la palat a început să se plângă de cât de tare îl dureau picioarele întrucât a fost prima datã când a străbătut o cale atât de lungã iar drumul a fost stâncos şi dificil.
Prin urmare s-a decis să ia măsuri. A poruncit oamenilor săi să acopere fiecare drum din întreg regatul cu piele. În mod cert va fi nevoie de mii de piei de vite şi va costa o uriaşă sumă de bani. Mai mult

Imagine

Doar simțind ne simțim oameni


canvas
Cu cat începi să te deschizi mai mult in fata oamenilor, cu atat ai posibilitatea de a vedea cum creste riscul de a fi ranit.
 Dar totuși, noi suntem cei care investim sentimente si trairi in ei, in oamenii de langa noi. 
Și până la urmă e un risc, pe care unii dintre noi ni-l asumăm, iar unii ba. Insa de multe ori, ceea ce primesti inapoi merita acest risc.
Sigur vom plati. Uneori cu lacrimi si durere, dar asta nu are trebui sa reprezinte un zid în a  nu putea darui din nou.
Mai mult

Imagine

Exigența produce pasiune


 flor, extracto, libro, la pluma

               Calitatea principală a unui profesor este pasiunea, însă nu este suficient să fii pasionat de un lucru, mai trebuie să te și dedici lui, doar atunci vei realiza ceva măreț. Asta face domnul profesor Ciprian Mânzu, face viața studenților mai frumoasă. Ne făcea să zâmbim la fiecare curs, ne expunea informațiile în așa fel încât ele păreau foarte simple, deși sistematica fanerogamelor este subiectul.

               Plăcerea cu care acest profesor preda și te determina să continui studiatul acasă nu-ți permitea să nu faci lucrul respectiv. Îmi aduc aminte cu plăcere de fiecare curs la care am participat, cursul de Sistematica Fanerogamelor  din primul semestru. Mai bine spus, a fost un mod plăcut de a începe Anul II de facultate, cu un astfel de profesor.

Mai mult

Imagine

Şterge-ţi lacrimile şi lasă-le deoparte


Într-o zi ţi se  că ai tot ce îţi doreşti şi ai visat vreodată, iar apoi toate aşteptările îţi sunt aruncate în vântul năprasnic de către realitatea crudă a vieţii şi de către unele evenimente pe care nu le înţelegi prin ochii tăi şi pe care nu doreşti nicicum să le accepţi. Nu înţelegi de ce tocmai tu ai fost ales să treci prin asta, de ce tu eşti internat într-un spital sau de ce numai din viaţa ta pleacă oamenii rând pe rând de parcă niciodată nu te-au cunoscut. Ai vrea ca măcar Dumnezeu să-ţi răspundă la unele dintre întrebări, dar El pare absent şi tăcut, iar tu te trezeşti disperat şi nu ştii ce ai putea face. Ţi se pare că răul nu se mai termină şi că binele nu mai apare vreodată. Unii oameni vor pleca din viaţa noastră la un moment dat.. de bună voie sau forţaţi de solul morţii. Nu vom avea întotdeauna câştiguri, ci şi pierderi grele. Nu vom putea înţelege mereu de ce El a îngăduit să ni se întâmple unele lucruri, de ce nu a oprit răul când El este puternic peste toate, dar putem să acceptăm totul aşa cum este, iar asta nu înseamnă că trebuie să ne luăm gândul de la speranţa noastră că lucrurile se vor îndrepta în bine, ci doar că suntem dispuşi să acceptăm ceea ce Dumnezeu îngăduie în acel moment să ni se întâmple, fie că ne doare sufletul sau nu. El nu a promis niciodată că va fi uşor, că nu vom avea parte de dificultăţi şi că nu ni se vor întâmpla lucruri nedrepte.

Dar noi suntem aceia care alegem cum ne raportăm la situaţia în care ne aflăm, fie izolându-ne de tot şi de toţi şi plângând mereu, fie acceptând ceea ce ni se întâmplă(chiar dacă este foarte greu!) şi învăţând să rămânem puternici şi să găsim soluţii pentru fiecare problemă. Dar trebuie să facem ceva, ca nu cumva să cădem într-un abis atât de întunecat al disperării încât să nu ne mai putem vreodată să găsim drumul spre lumină. Poate te găseşti într-o situaţie disperată din care crezi că nu poţi ieşi şi în care ai rămas blocat. Dar nu rămâne acolo pentru totdeauna, ci fă-ţi o cale pe oriunde şi ieşi din ceea ce te-ar putea distruge încetul cu încetul. Fii puternic, chiar dacă acum te simţi slăbit din toate punctele de vedere şi îţi tremură toate încheieturile. Luptă, chiar dacă ai uitat cum se folosesc armele. Fă ceva şi nu te lăsa dezamăgit de ceea ce ţi se întâmplă. Mai încearcă o dată, chiar dacă ai eşuat până acuma de multe ori. Antrenează-ţi mintea să lupte împotriva gândurilor descurajatoare care o atacă de fiecare dată. Nu este uşor. Dar trebuie să lupţi, altfel nu o va face nimeni în locul tău.

Drag cititor, nu eşti singurul cu probleme mari de aici. Mai sunt şi alţii care trec prin greutăţi mari din care simt că nu pot ieşi, însă unii dintre ei au ales să lupte. Să nu renunţe, să se ridice, să se roage, să alerge. Unii dintre ei luptă cu boala şi chiar dacă ea îi învinge, acei oameni vor fi văzuţi ca învingători până în ultima clipă. Mai acordă o şansă, aşadar. Luptă dragule, nu te crede pierdut. Poate rezolvarea problemei tale este chiar după colţ. Însă tu fă-ţi partea ta şi lasă-L apoi pe Dumnezeu să facă restul. Numai nu te da bătut..intrebarile inimi

Decalog


Decalogul a apărut în revista moldovenească VIP Magazin (februarie 2013, nr. 104-105).

1. Să nu uiţi că trebuie să mori
Când aveam doi ani, am căzut din sania înhămată la cal, iar tata s-a dus fără să mă observe. Tata era pădurar pe atunci şi întâmplarea a avut loc chiar la poarta cantonului din Oricova. Când calul a pornit, eu am căzut pe spate, în zăpadă, amestecându-mă cu cerul alb de iarnă. Atunci am avut pentru prima oară descoperirea singurătăţii şi a morţii. Nu am plâns şi nici nu am strigat. Ţin minte că eram îmbrăcat într-o salopetă albastră cu glugă. M-am întors tăcut în casă, la mama, mergând atât de încet, încât să-i dau răgaz tatei să mă ajungă din urmă.

2. Să nu uiţi că trebuie să iubeşti
Cel mai cumplit lucru care i se poate întâmpla unui om este să nu fie iubit. Dar cred că şi mai cumplit este să nu iubeşti. Întotdeauna mi-a fost uşor să iubesc oamenii, să mă bucur că-i văd. De aceea, nu am avut nicio piedică în a înţelege Evanghelia. Când făceam vreo bazaconie, mamica îmi spunea: „Du-te de la mine, nu te mai iubesc”. Asta era pentru mine pedeapsa supremă, pe care eu o trăiam ca pe o izgonire din Rai. Sfântul Isaac Sirul spunea că focul iadului nu este altceva decât dragostea pierdută pe care eşti condamnat să o contempli veşnic.

3. Să nu preţuieşti în bani ceea ce Dumnezeu ţi-a dat în dar
Am înţeles asta în adolescenţă. Eu fiind elev la Liceul de Artă („Octav Băncilă”) din Iaşi, mama m-a dus la Petersburg să văd Ermitajul. Acolo, am stat la o familie de abhazi, o femeie divorţată cu doi copii, dar foarte descurcăreaţă. O chema Izolda şi ea mi-a cumpărat prima mea chitară. Dumnezeu să-i dea sănătate! Avea grătar şi făcea mulţi bani. Eu niciodată nu am văzut atât de mulţi bani. Vindea frigărui noaptea, până spre dimineaţă, că erau nopţile albe. Uneori ieşeam şi eu cu ei, că era interesant. Ei făceau şi vindeau frigărui, iar eu desenam într-o mapă pe care o sprijineam pe genunchi. Cât oamenii mâncau, eu aveam timp să le „fur” portretele. Un bărbat chel şi vesel s-a apropiat de mine şi a început să exclame: „Păi ăsta sunt eu! Sunt chiar eu! Cât să-ţi dau ca să mi-l vinzi?”. Eu zic, vi-l dau aşa, eu nu vând. Şi i-am dat acel portret. Bărbatul totuşi mi-a dat un dolar, era în 1991. Apoi s-a dus. Eu am rămas cu acel ban. L-am pus într-un caiet şi nu l-am folosit niciodată.

4. Să nu crezi răul

De câte ori am crezut un rău despre cineva, am avut doar de pierdut. M-am simţit murdar, părtaş la o lucrare de urâţire a omului. Am vorbit şi eu de rău, iar timpul mi-a demonstrat de fiecare dată că nu am avut dreptate. Prefer să greşesc prin a-mi păstra o părere bună despre un om rău decât să ajung să cred o vorbă proastă despre un om bun. Orice rău este o minciună. Răul, aşa cum spunea fericitul Augustin, nu există. Răul este o mare absenţă, absenţa binelui şi a iubirii. De aceea, a crede răul este totuna cu a te cufunda în absenţă, în minciună.

5. Să nu te crezi pierdut
Eu sunt o fire înclinată spre deznădejde, cunoscând toate relele care ies din această cădere sufletească. Dar într-o zi mi-a venit gândul salvator. Mi-am zis că Dumnezeu cunoştea căderile mele, şi cele trecute, şi cele viitoare şi totuşi m-a creat, iar Dumnezeu nu aduce pe nimeni pe lume spre pierzare. Dacă ne-am născut înseamnă că Dumnezeu şi-a pus toată încrederea în noi. E o mare încurajare să te gândeşti că Dumnezeu are încredere în tine. La disperare omul e capabil de orice rău, el se porneşte cu război împotriva propriei fiinţe, având parcă o plăcere demonică din a-şi călca propriile principii, practic sinucigându-se spiritual. Cred că orice duhovnic adevărat îşi începe sfătuirea de după spovedanie prin cuvintele: „Să nu deznădăjduieşti”.

6. Să nu te crezi sfânt
Sfântul Siluan Athonitul zicea: „Două gânduri să nu le primeşti şi să nu le crezi, primul că nu te vei mântui şi al doilea că eşti sfânt”. Să nu te crezi mai bun ca alţii. Lucrarea pe care o faci, prin darul lui Dumnezeu, poate fi mai bună decât a vecinului, dar asta nu înseamnă că tu eşti mai bun ca el, doar lucrarea e mai bună. Darurile date de Dumnezeu nu se iau înapoi, dar oricine se mândreşte cu lucrările sale ajunge să se întunece şi să folosească darul prosteşte, după care ajunge să-şi piardă demnitatea.

7. Să nu te pui chezaş
De câte ori m-am pus chezaş pentru cineva, am încurcat oamenii şi am făcut rău. De când mă ţin minte, mă băgam să salvez pe toată lumea. Narcomani, beţivi, femei bătute de bărbat şi aşa mai departe. N-am salvat pe nimeni, numai necazuri, bani furaţi, lucruri dispărute, probleme cu vecinii. Am ajuns la concluzia că dacă vrei să ajuţi pe cineva, ajută cât te ţin curelele, dar fără să implici şi alţi oameni. Asta înseamnă să te pui chezaş pentru cineva, să garantezi că el se va îndrepta, că te reprezintă. Mare greşeală. Odată am citit din Pildele lui Solomon sfatul acesta: „Să nu te pui chezaş”. Noi, când citim Scriptura, înţelegem şi reţinem doar atât cât am experimentat, celelalte cuvinte nici nu le vedem.

8. Să nu te răzbuni de două ori

Răzbunarea este un păcat, dar este omenească. Scriptura spune să nu pedepseşti de două ori pentru aceeaşi greşeală, principiu care a ajuns şi în dreptul roman. Pot înţelege un gest de răzbunare, deşi e mai bine să nu te răzbuni, dar mă înstrăinez de omul care se răzbună de două ori, adică la nesfârşit, pentru o singură greşeală. Când m-am răzbunat o dată, a mai mers cum a mai mers, m-a iertat Dumnezeu, dar când m-am răzbunat a doua oară, s-a întors totul în capul meu şi am ajuns să înţeleg că m-am războit cu mine însumi.

9. Să nu învingi cu orice preţ

Oamenii care caută să fie învingători cu orice preţ, în cele din urmă, pierd totul. Prefer să fiu considerat învins uneori pentru a-mi păstra şansa să înving la urmă. Odată un episcop român mi l-a lăudat pe Adrian Năstase (se întâmpla prin 2004): „Vă daţi seama, omul acesta (Adrian Năstase) a avut doar note de zece, niciun nouă! E extraordinar, nu-i aşa?”. Eu i-am răspuns: „Eu nu am încredere în oamenii care au avut numai note de zece”. „De ce?”, m-a întrebat episcopul surprins. „Pentru că ei nu ştiu să piardă, iar omul care nu ştie să piardă te vinde pentru o victorie vremelnică”.

10. Să nu râzi de ruşinea nimănui
Când eram mic, am auzit băieţii mai mari râzând de cineva care a fost prins într-un păcat ruşinos. Apoi, de fiecare dată când mă întâlneam cu acel om sau auzeam vorbindu-se de el, îmi venea în minte, fără să vreau, păcatul pe care îl făcuse. Dar nicodată nu am spus cu buzele mele acel păcat şi m-am purtat aşa cu acel om ca şi cum nu aş şti nimic. Nici acum, când el a murit, nu pot spune ce am auzit, pentru că nu vreau să-i răscolesc ruşinea.

Savatie Baștovoi

Crambe tataria Sebeók

Democraţia e o plantă plăpândă.

Poteci Însorite

Munte, Excursii, Drumeții, Faună și Floră, Sfaturi Utile, MTB, Orașe și Sate

Ioan Stoenică - pe potecile vieții

Fotografii si jurnale cu munti si/de sentimente. Povesti de trezit adultii.

condimentepentruviata

"Viitorul apartine celor ce cred in frumusetea propriilor vise." (Eleanor Roosevelt)

Blogul Buceginatura2000

Blog despre munte, turism si cultura

Nicoleta Chirila

"Frica este ceea ce te oprește… curajul este cel care te face să continui."

Crambe tataria Sebeók

Democraţia e o plantă plăpândă.

Crezi în Tine

Trăiește prezentul cu lecțiile învățate în trecut și cu un ochi aruncat în viitor!

andreinewcreation

Nu-mi dați sfaturi. Știu sa greșesc și singur

ORIZONT ALTERNATIV

cultura, atitudine civica, informatie

peterlengyel

despre oameni si natura

EuGeniuZ's Blog

Enjoy the world!

%d blogeri au apreciat asta: