Despre frumusetea matematicii


auhoraatra-tumblr-com_-1080x608

„Matematicile, privite corect, nu posedă numai adevărul, dar şi suprema frumuseţe, frumuseţea rece şi austeră ca aceea a sculpturii… de o puritate sublimă şi capabilă de o perfecţiune severă, aşa cum numai arta cea mai înaltă o poate manifesta” – Bertrand Russell.

Oricine doreşte poate constata cu uşurinţă că viaţa din jurul nostru este plină de… matematică. De fapt, chiar se bazează pe matematică. De la tabla înmulţirii, indispensabilă oricui, până la ultimul calcul făcut pentru a trimite o rachetă care să ajungă pe Lună, spre exemplu, şi nu în altă parte. De la cumpărarea unei paste de dinţi, la folosirea cardului pentru achitarea unor plăţi şi până la luarea unei decizii, oricât ar fi ea de mai mare sau mai mică importanţă. În mod indirect, matematica ne este utilă în căutarea unor argumente pentru judecăţile pe care le facem oricând şi oriunde. Ea ne dezvoltă gândirea independentă, deprinderea de a lucra independent, de a argumenta afirmaţiile pe care le facem, dorinţa de a pătrunde totul, de a înţelege, de a lămuri, de a reţine.

Matematica ne ajută să ne însuşim metode şi tehnici de muncă intelectuală necesare în pregătirea unor examene, dar şi în formarea propriei personalităţi. Ea ne oferă exerciţii, probleme şi activităţi care au siguranţă, pot trezi un interes deosebit şi ne pot fi de un mare folos. Rămâne numai să vrem să le efectuăm cu răbdare, cu pasiune, cu toată atenţia noastră. Tânărul care se pregăteşte să părăsească liceul cu gândul la o anume profesie are posibilitatea ca, ajutat de matematică, să-şi fixeze câteva puncte-reper în privinţa culturii şi să înţeleagă ce este şi ce nu este important să înveţe pentru a-şi educa gustul estetic.

Cine poate cultiva pasiunea de a înţelege mai bine multe lucruri decât matematica? „Viaţa din jurul nostru cuprinde matematică întocmai cum aerul cuprinde oxigenul”, spunea cineva. Oare nu este acesta un motiv suficient pentru a iubi matematica, pentru a dori să ţi-o însuşeşti? Pentru a încerca să-i înţelegi frumuseţea? Un alt motiv pentru a dori să ţi-o însuşeşti ar fi respectul faţă de profesor, în general, şi faţă de cel de matematică, în special.

Respectul, să nu uităm, se manifestă concomitent şi obligatoriu în cel puţin trei direcţii: faţă de persoana sa, faţă de munca sa şi faţă de cerinţele sale, cerinţe care, cu siguranţă, se vor răsfrânge pozitiv asupra elevului. Profesorul, indiferent de specialitate, este ghidul, făclierul fiecărui elev din clasa la care predă. El nu doreşte, cu siguranţă, niciodată răul, nici chiar atunci când este nevoit să pedepsească un elev ori să ceară ajutorul părinţilor acestuia în vreo problemă de educaţie.

Cine poate cultiva pasiunea de a înţelege mai bine multe lucruri decât matematica? Cine dintre noi nu i-a admirat pe adevăraţii Feţi-Frumoşi (olimpicii la matematică) zburdând pe stadionul întemeiat de Pitagora – matematica? Există un motiv mai frumos, mai convingător pentru a iubi matematica şi frumuseţea ei? Matematica continuă să rămână plină de inedit. Cu cât vei studia mai atent şi mai asiduu matematica, cu atât mai mult vei fi atras de rigoarea şi acurateţea raţionamentului.

„Matematica are o valoare estetică la fel de pregnantă ca aceea a muzicii sau a poeziei”, spunea J.P. King. În prezent, este greu să găsim un om cult care să fie cu totul insensibil la seducţia estetică a matematicii. E drept, este extrem de dificil să definim frumosul în matematică. Lucrul acesta însă este tot atât de adevărat pentru orice formă de frumos. Cum oare să înţelegi frumuseţea specială a matematicii? Pentru a vedea şi simţi, trebuie să te pregăteşti ca pentru o sărbătoare, trebuie să creezi condiţiile necesare şi suficiente pentru ca ea să te poată cuceri.

Mai întâi, trebuie s-o priveşti cu atenţie şi interes şi s-o primeşti cu mintea şi cu sufletul. Trebuie să fii pregătit pentru a o primi în inima ta. Atunci, cu siguranţă, te va cuceri şi îţi va deveni prietenă adevărată. Odată pătrunsă în tine, te va ajuta, fără nicio problemă, să gândeşti şi să trăieşti prin ea. Accesul la frumuseţea ei superbă trece prin Cultură. Literatura, muzica, artele plastice, teatrul, filmul, televiziunea fac şi ele parte din viaţa unui matematician. Toate acestea sunt ocazii speciale pentru ca matematicianul să iasă din laboratorul minţii sale. Pe de altă parte, satisfacţia pe care ţi-o dă o nouă teoremă sau teorie este comparabilă cu satisfacţia pe care o încerci în sala de concert sau într-o expoziţie de artă plastică – satisfacţie estetică. Şi dacă nu ai cultura umanistă îngemănată cu cea ştiinţifică, e greu să-ţi înţelegi propria profesiune.

Matematica îţi poate activa, în acelaşi timp, un “link” cu care să ai cu totul o altă înţelegere asupra unei simfonii de J. Haydn, W.A. Mozart, Ludwig van Beethoven, George Enescu, Pascal Bentoin, Sergiu Celibidache, ori a unei sonate de F. Schubert, Frederic Chopin, F. Liszt, F.M. Bartholdy, ca şi asupra unui concert de A. Vivaldi, G.Fr. Händel, J.S. Bach. Este posibil ca, ascultând un oarecare compozitor dintre cei enumeraţi mai sus sau oricare altul, să ţi se lumineze ceva din ceea ce tu, ca matematician, te chinuieşti să înţelegi. Dar, când eşti elev ori student, ca să poţi iubi matematica, nu trebuie să ţii seama de cantitatea de „lacrimi ale străduinţei” (bobiţe de sudoare) pe care le verşi atunci când te pregăteşti, când înveţi lecţia sau când îţi faci tema.

Numai în acest mod vei face paşi spre înţelegerea frumuseţei matematicii şi nu ţi se va mai părea o „punte a suspinelor”. Cu mult timp în urmă, matematica a devenit o ţară în sine, cu legile, regulile şi obiceiurile ei. Dacă ai Paşaportul pentru ea, nu-ţi rămâne decât să te bucuri de statutul tău şi să te lupţi să-l păstrezi. Numai gustând dintr-o plăcintă, poţi afirma dacă este bună sau nu. Matematica este plină de forţă şi temperament. Ea îi încântă pe toţi cei care o slujesc, indiferent de meridianul sau paralela pe care se află, continuând să rămână un factor de maximă importanţă în ceea ce priveşte oxigenarea gândirii.

(Profesor Dumitru V. APOSTOLACHE)

Reclame

Imagine

Un comentariu (+add yours?)

  1. JohnnyEm
    iul. 06, 2017 @ 13:44:44

    A republicat asta pe Biblioteca Cronopedia.

    Apreciază

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Social

BAZINUL JIJIOAREI

"Problemele pe care omul le-a creat, tot omul le poate rezolva" (John Kennedy)

Poteci Însorite

Munte, Excursii, Drumeții, Faună și Floră, Sfaturi Utile, MTB, Orașe și Sate

Ioan Stoenică - pe potecile vieții

Fotografii si jurnale cu munti si/de sentimente. Povesti de trezit adultii.

condimentepentruviata

"Viitorul apartine celor ce cred in frumusetea propriilor vise." (Eleanor Roosevelt)

Blogul Buceginatura2000

Blog despre munte, turism si cultura

Nicoleta Chirila

"Frica este ceea ce te oprește… curajul este cel care te face să continui."

Toate trec

... si toate vor fi amintiri!

La Gigel

La râma tăvălită

Crezi în Tine

Trăiește prezentul cu lecțiile învățate în trecut și cu un ochi aruncat în viitor!

andreinewcreation

Nu-mi dați sfaturi. Știu sa greșesc și singur

ORIZONT ALTERNATIV

cultura, atitudine civica, informatie

peterlengyel

despre oameni si natura

EuGeniuZ's Blog

Enjoy the world!

%d blogeri au apreciat asta: