In Japonia, într-un sat din apropierea capitalei locuia un bătrîn samurai. Odată cănd acesta ținea lecțiile elevilor săi, s-a apropiat de el un tănăr luptător, cunoscut pentru brutalitatea și cruzimea sa.
Tehnica lui preferată consta în provocare: el își enerva și își scotea din minți inamicul; acela orbit de furie, accepta provocarea făcănd greșeală după greșeală și ca urmare pierdea lupta.
Tănărul soldat a început să insulte bătrănul: arunca cu pietre în el, scuipa și îl blestema cu cele mai injurioase cuvinte.
Bătrănul a rămas calm și și-a continuat lecția. La sfărșitul zilei, tînărul soldat, obosit și iritat a plecat.
Elevii surprinși de faptul că bătrănul a suportat toate insultele, l-au întrebat:
– De ce nu l-ați chemat la lupta? V-ați speriat oare de înfrăngere?
Bătrînul samurai a răspuns:
– Dacă cineva vine la voi cu un dar si voi nu-l acceptați, cui va aparține cadoul?
– Fostului său proprietar, – a declarat unul dintre elevii.
– Același lucru e valabil pentru invidie, ură și insulte. Atăta timp cît nu le accepți, acestea vor aparțin persoanei care le-a adus.
Invidia, ura și insulte – atăta timp cît nu le accepți, nu iti apartin
21 feb. 2017 Lasă un comentariu